17.3 C
Giurgiu
joi, februarie 29, 2024

Tașkent, Muzeul de Arte Aplicate

Nu poți să înțelegi un popor și...

Catedrala Înălțării și parcul „Panfilov” din Almaty

Poate nimic nu ilustrează mai bine caracterul...

Șah la rege cu nebunul

S-a dezbătut și votat bugetul. Joi. Ce...
17.3 C
Giurgiu
joi, februarie 29, 2024

Călătorie în Papua. Unde?

OpiniiCălătorie în Papua. Unde?

Eram un adolescent curios care citise prea mult Jules Verne și își trăia în imaginație călătoriile cele mai excentrice. Apăruse o carte de mici dimensiuni într-o colecție de monografii despre populațiile lumii, iar pe copertă se afla fotografia unui papuaș. Nu mai știu pe unde se află acum această cărticică, probabil rătăcită undeva printre teancurile de cărți prăfuite care îmi umplu casa bibliotecă , dar am vie în memorie acea fotografie care m-a impresionat. După anul 1989, când am început să călătorim liberi prin lume, mi-am făcut o listă de destinații unde trebuie să ajung neapărat și am trecut acolo Papua Noua Guinee. Am tot amânat călătoria din diverse motive, de vreo două ori am fost aproape să o fac, însă am reușit să ajung abia în luna august a acestui an cu ocazia Festivalului Baliem din valea cu același nume din Papua de Vest, adică acea parte a insulei care face parte din Indonezia. Despre ce am văzut și am făcut acolo voi scrie în mai multe episoade de acum încolo, din timp în timp.

Zborul a fost lung și obositor, dar altfel nu se putea. Am ales cea mai scurtă rută disponibilă, cu zbor de noapte de  la București la Doha, apoi de aici până la Jakarta, de unde, după ce am revăzut marele oraș și mi-am reîncărcat bateriile, am zburat cu o cursă locală până pe coasta de nord a insulei Papua-Noua Guinee, la Jayapura, capitala părții indoneziene a insulei,  iar de aici am luat un alt zbor local până în Valea Baliem, la Wamena, cea mai importantă localitate din zona înaltă, situată la o altitudine de circa 1600 metri. Într-adevăr, un drum lung, însă curiozitatea și plăcerea de a călătorii au asigurat adrenalina necesară pentru a trece peste tot inconfortul.

Pentru a fi riguros atât geografic cât și politic, trebuie să mai clarific de la bun început că este vorba de o insulă împărțită în două teritorii, Papua de Vest, care este parte a Indoneziei și pe care am vizitat-o, și Papua-Noua Guinee, stat independent, în partea de est a insulei, spre Australia, teritoriu pe care sper îl explorez cu altă ocazie. Cum s-a ajuns la această împărțire a insulei în două teritorii voi explica în continuare prin prezentarea istorică a faptelor.  Mai adaug că, din punct de vedere administrativ, Papua de Vest, parte a Indoneziei, cu un grad de autonomie mai mare comparativ cu celelalte provincii din insulele arhipelagului, a fost împărțită, începând cu 20 iunie 2022, în trei provincii, și anume, Papua Centru, Papua Montană și Papua de Sud.

Mai întâi, așa cum spuneam, trebuie știută povestea descoperirii acestor teritorii îndepărtate. Reflexul nostru europeocentric  atunci când facem asemenea narațiuni este să luăm ca reper prezența europeană în zonă. În acest caz, atunci când este vorba despre actualul arhipelag al Indoneziei, olandezii sunt cei mai importanți. E drept, unele insule mari din partea estică a arhipelagului, așa cum ar fi actualele Sulawesi și Maluku, cele mai apropiate de insula Noua Guinee, au primit nume de la portughezii care navigau în căutarea mirodeniilor, prima fiind botezată Celebes, cealaltă (de fapt, celelalte, fiind un arhipelag în arhipelag) Moluce, nume binecunoscute iubitorilor de finețuri gustative, nucșoara și cuișoarele, două condimente de soi, fiind descoperite aici.

Tot în căutare de mirodenii, corăbierii și negustorii plecați din Europa  au ajuns și pe coastele insulei celei mai îndepărtate a arhipelagului, Noua Guinee. Primul european despre care știm că a ajuns pe țărmul insulei a fost portughezul Jorge de Meneses, în anul 1526, cel care i-a dat și numele de „Ilhas dos Papuas”, adică Insulele Papuașilor. Un spaniol, Ortiz de Retez, ajuns pe insulă în anul 1546, a observat că băștinașii seamănă cu populația din Africa, din zona Golfului Guineea, și i-a schimbat numele în „Noua Guinee”. Dar toți acești navigatori nu știau încă dacă au ajuns pe o insulă, pentru că abia în anul 1606, un alt spaniol, Váez de Torres, a făcut înconjurul ei și a demonstrat că este vorba de o insulă, fapt confirmat și de englezul James Cook.

Olandezii au câștigat războiul mirodeniilor și cu ei începe istoria separată a celor două jumătăți ale insulei. Olandezii  au anexat partea de vest a insulei Companiei olandeze a Indiilor de Est pe la anul 1640, apoi, din anul 1800, după o reorganizare, Companiei Indiilor de Est, așa cum a rămas până în anul 1942, când  Japonia Imperială a ocupat întrega insulă în timpul celui de al Doilea Război Mondial, până în anul 1944, când olandezii au revenit și au înființat Noua Guinee Olandeză.

Între timp, partea de est a avut altă istorie, fiind  împărțită în anul 1884 între Imperiul German și Marea Britanie. În anul 1906 Marea Britanie a cedat partea ei Australiei, iar în timpul Primului Război Mondial australienii cuceresc și partea colonizată de Germania. Tot ceea ce rezultă este administrat de Australia din 1919 până în 1946 sub mandat al Societății Națiunilor, cu excepția perioadei în care insula a fost invadată de japonezi.

După al Doilea Război Mondial harta geopolitică se schimbă radical pe întreaga planetă, deci și pe insula noastră. În partea de vest olandezii au înființat Noua Guinee Olandeză și au ținut de ea formal până în anul 1962. Între timp se formase Republica Indonezia, așa că, după conflicte și negocieri între Olanda și Indonezia, partea olandeză a insulei  a fost transferată Autorității Executive Temporare a Națiunilor Unite care, la rândul ei, după așa numitul Act al Liberei Alegeri, a transferat-o Indoneziei, primind numele de Irianul de Vest. Din anul 2002 s-a adoptat numele actual, cel de Papua de Vest.

Partea de est a revenit Australiei după al Doilea Război Mondial sub numele de „Teritoriul Papuei și al Noii Guineei”.  În anul 1973 devine teritoriu autonom, iar din 1975 stat independent sub numele de Noua Guinee. Urmează o perioadă de convulsii interne cu mișcări secesioniste și războaie civile până când, începând cu anul 2003, este semnat un acord cu Australia prin care aceasta devine un garant al menținerii ordinii sub diverse forme de asistență, de la personal specializat în combaterea corupției și a criminalității la ajutoare financiare consistente care ajung la 20 la sută din Produsul Intern Brut al statului Noua Guinee.

Aceasta ar fi o scurtă istorie povestită din perspectiva coloniștilor europeni. Dar nu europenii au fost primii străini care au călcat pe teritoriul insulei. Cine au fost aceștia vă voi povesti cu altă ocazie.

Exit mobile version