- Despre aniversările și comemorările anului 2023 –
Câteva precizări necesare pentru unii cititori: aniversările sunt sărbători, comemorările sunt pomeniri. Aniversăm evenimente istorice, diverse entități (instituții, organizații, întreprinderi), precum și nașterea sau realizările deosebite ale unor personalități. De regulă le organizăm la ”numere rotunde” de ani (secole – întregi, jumătăți ori sferturi – dar și decenii ori luștri). Comemorăm eroii anual (de ziua lor, la ”Înălțarea Domnului”) și ori de câte ori ni-i amintim. Pomenim și tragediile din războaie ori dezastre, dar și oameni trecuți în eternitate, care au lăsat în urma lor lucruri demne de respectul și de admirația semenilor.
Mari aniversări. În 2023 s-a trecut nemeritat de ușor peste marcarea împlinirii a 175 de ani de la un eveniment esențial pentru istoria noastră, dar și pentru cea a Europei: Revoluția din 1848. Acum 25 de ani, la Giurgiu, Muzeul și Arhivele au publicat un volum de documente, atrăgând atenția asupra rolului jucat la 1848 de oraș și județ, de multe figuri giurgiuvene ale timpului, dar cartea nu a fost suficient de bine receptată de profesorii locali.
La centenarul Revoluției, regimul comunist din România – proaspăt instaurat – a profitat din plin de amintirea ei spre a-și înveșmânta ”reformele” din 1948 într-o aură istorică glorioasă. Și de la acestea (”unificarea” mișcării muncitorești, Constituția Republicii Populare, naționalizarea întreprinderilor, reforma învățământului etc.) au trecut – cu bune și cu rele – trei sferturi de veac, fără să mai fie aduse în atenția publică și reevaluate după căderea totalitarismului.
Mult mai rușinoasă pentru istoriografia și pentru administrația locală este ignorarea împlinirii unui secol și jumătate de la ”revolta bivolarilor”, eveniment unic în cuprinsul României, răstălmăcit în regimul trecut, care merită explicat noilor generații și a cărui importanță reală cere ridicarea unui monument într-una dintre piețile cartierului ”Verde”.
În sfârșit, împlinirea centenarului Constituției României Mari, promulgată în 1923, impunea o dezbatere de anvergură în opinia publică națională, dar situația internă și evenimentele din vecinătatea țării noastre au abătut atenția de la trecut și istorie către îngrijorarea pentru un viitor incert.
Personalități. De departe anul 2023 este în primul rând ”Anul Cantemir”, în care aniversăm trei veacuri și jumătate de la nașterea domnitorului Dimitrie Cantemir și comemorăm 300 de ani de la trecerea sa în veșnicie. Menționăm în fugă că ilustrul cărturar, creator de opere literare, istorice și filosofice, a fost pasionat și de muzică, iar contribuția sa în această ultimă direcție a fost reliefată pe plan mondial de giurgiuveanca Eugenia Popescu-Județ.
Dintre numeroasele personalități născute pe meleagurile noastre de care se cuvine să ne amintim în acest an vom enumera câteva. În 1983 dintre cei opt români de seamă recomandați de UNESCO spre a fi celebrați la centenarul nașterii lor un sfert aveau obârșie giurgiuveană. Patru decenii mai târziu Nicolae Dărăscu și Nicolae Cartojan ar fi putut fi readuși în atenția contemporanilor cu un minim efort din partea instituțiilor culturale ale orașului.
În 2003 centenarul unui președinte al Academiei Române nu s-a bucurat de sprijinul autorităților județene, aflate atunci într-o conjunctură politică nefavorabilă. După 20 de ani nici matematicianul Miron Nicolescu, nici eseistul Alexandru Vianu (fratele mezin al mai cunoscutului om de cultură Tudor Vianu) nu au fost sărbătoriți la 120 de ani de la naștere. Încheiem șirul acestor giurgiuveni uitați cu pictorul Dimitrie Vârbănescu (1908-1963), propus recent de secția de istorie memorială a Muzeului județean ”Teohari Antonescu” spre a deveni cetățean de onoare post-mortem. În planul instituției muzeale erau înscrise un volum omagial și o expoziție, dar ele au fost amânate pentru o vreme de unele dificultăți neprevăzute.
Un monument emblematic. În ziua echinocțiului de toamnă s-au împlinit 620 de ani de la atestarea documentară a orașului și cetății Giurgiu. Un grup restrâns de cetățeni au comentat la Muzeu stadiul istoriografiei românești în privința fondării monumentului pe vremea domniei lui Mircea cel Bătrân. Așteptăm din partea Primăriei să aflăm stadiul desfășurării proiectului amenajării împrejurimilor cetății și sperăm ca acesta să contribuie la punerea în valoare a ruinelor.