(Despre prostie, episodul 1)
La 15 martie a.c. Direcția Județeană pentru Cultură a trimis o adresă Consiliului Județean prin care cere atribuirea carului spre a-l așeza în minunata sa curte. Zece zile mai târziu Consiliul Județean a reiterat cererea către Muzeu. Atunci când l-am cunoscut pe directorul executiv numit la ”Cultură”, acesta mi-a făcut o impresie bună și nu mă îndoiesc de inteligența sa. Acum mă întreb cine l-a sfătuit ori îndemnat să solicite carul, dincolo de aspectul rural al cartierului în care-și are sediul? Chiar dacă domnia sa nu este specialist în patrimoniu, bunul simț s-ar fi cuvenit să-l atenționeze că expunerea carului de lemn în aer liber este sinonimă cu distrugerea lui treptată!
În ceea ce privește Consiliul Județean, bănuiesc că președintele a semnat adresa cu pricina, printre multe alte hârtii, bizuindu-se pe cele trei subordonate care o contrasemnează. După cum îl cunosc, dumnealui este un prieten al Muzeului, dar nu s-a găsit cineva care să-i explice eventualele intenții subversive din spatele solicitării. Astfel, printre unii parveniți de tip nou ce intră zilnic în acea clădire, sunt și persoane cărora le ”pute” țărănia din hol. Deoarece suntem un popor de ”țărani” și ar trebui să ne mândrim cu asta, propun consiliului să întreprindă un sondaj printre angajați (fiindcă tot bate recensământul la ușă!), prin care aceștia să mărturisească dacă-și cunosc străbunicii și dacă aceia erau orășeni… Mai curând însă cred că dislocarea carului din locul lui ar fi prima piesă dintr-o dorită (de unii) evacuare a expoziției de etnografie, idee care bântuie pe holurile clădirii încă din mandatul trecut. Acelora le zicem să nu pună carul dinaintea boilor, căci boi se mai găsesc, dar car nu.
Am decis să încep această rubrică prin dezvăluirea problemei înfățișate, fiindcă îmi pare că se încadrează în profilul ei. În tinerețe am studiat diverse situații despre originea unor ziceri populare, între care se numără și aceea despre un anume car ce s-ar fi rupt la Caracal… Întrebând romănățeni cu experiență ce s-a întâmplat cu ocupanții carului, mi s-a răspuns că s-au răspândit în toată țara. Ce să-i faci? Facem haz de necaz!