16 C
Giurgiu
marți, octombrie 3, 2023

LUPTA CU UITAREA

Despre aniversările și comemorările anului 2023...

Un om numit Mihai

Privind prin veacuri ce-au apus, Noi ne uităm...

Bisericile românilor din Viena imperială (II)

În episodul anterior am vorbit despre Biserica...

Issyk Kul, lacul odihnei lui Cinghiz

OpiniiIssyk Kul, lacul odihnei lui Cinghiz

Issyk Kul înseamnă „lac cald” în limba kârgâză și își merită numele pentru că, cel puțin de când se fac observații meteorologice moderne, deși este situat la altitudinea de 1.607 metri și este în contact cu mase de aer foarte reci în timpul iernii, nu a înghețat niciodată. Firește, în epocile geologice ale marilor glaciațiuni și aici au fost ghețari. Lacul este înconjurat de masivul muntos Tian Șan, fiind ca mărime al doilea lac de munte din lume, după mai cunoscutul Titicaca din America de Sud, de la granița dintre Peru și Bolivia, și tot al doilea lac salin al lumii, e drept cu o salinitate de doar 0,6 la sută, de această dată după Marea Caspică. Suprafața este de peste șase mii de km pătrați, cu o lungime de peste 180 de km și o lățime de maximum 60 de km. Cu adâncimea de 668 de metri ocupă locul al șaptelea în lume. În lac se varsă zeci de râuri și pârâuri care aduc din munți apa rezultată din topirea zăpezilor, dar mai este alimentat și de izvoare subterane, inclusiv unele termale. Lacul este închis, nu se scurge mai departe printr-un râu, fiind asemenea unui bazin înconjurat de munți. Totuși, geologii presupun că ar comunica subteran cu un râu, ceea ce ar explica de ce, în ultimele decenii, nivelul său nu a crescut. Potrivit unor însemnări medievale, pe atunci nivelul apei era mai coborât cu opt metri.

După două zile petrecute în zonele de vecinătate, am pornit spre Choflon Afta, cel mai important oraș de pe malul lacului. Șoseaua este flancată de livezi nesfârșite de meri și caiși, așa că se naște spontan proiectul unei simfonii gastronomice și facem o oprire de aprovizionare, fructelor adăugânduli-se un pepene imens, ca de Dăbuleni. Chiar pe malul lacului se află complexul cultural Ruh Ordo, în traducere, „Casa spiritului”, înființat la inițiativa marelui scriitor Cinghiz Aitmatov, multe dintre romanele sale fiind traduse în românește, de la „Geamilia” la „O zi mai lungă decât veacul”. Vorbesc cu Farkhad despre ele, se bucură că cineva din România știe atât de multe despre Aitmatov. Îi spun că am văzut la Cinematecă și ecranizarea realizată de Andrei Koncealovski a unui roman, probabil netradus la noi, „Primul învățător”, cu acținea în satele de munte din apropiere. Este acolo o secvență uluitoare. Învățătorul le vorbește copiilor despre moarte, iar un copil întreabă: „Dar tovarășul Stalin moare?”.

Complexul cultural este o încercare de a construi un spațiu al pluralității religioase și al toleranței, aducând laolaltă biserici, moschei, sinagogi, temple budiste, însă construcțiile sunt schematice și aproximative, departe de arhitectura religioasă specifică. Mai mult mi-au plăcut statuile inspirate din opera lui Aitmatov, iar pe o bancă se odihnea chiar statuia scritorului, o bună ocazie pentru a face o fotografie. Prin complex se plimbă persoane în costume tradiționale, iar un bărbat poartă pe umăr un șoim. Bărbatul mișcă demonstrativ din umăr și șoimul zboară spre lac în bătaia razelor soarelui care strălucește pe cerul limpede în timp ce lacul se zbate la mal, rezultând o atmosferă de simbioză în registru ultraviolet.

După porția de cultură, ne urmăm destinul turistic. Ne cazăm la resortul Kervan, aflat sub egida lanțului Four Seasons, o surpriză plăcută prin proporții, calitate și confort. Ca atmosferă seamănă cu Costinești-ul de la începutul anilor 1990, dar vilele au un grad sporit de confort, cam pe la patru stele. Imediat după cazare mă grăbesc să iau contact cu apa lacului. Sunt amenajate platforme care înaintează deasupra lacului și poți coborâ de pe ele direct în apă. Mărimea lui te face să te simți ca și cum te-ai afla pe țărmul mării, impresie cu atât mai puternică cu cât la mal se izbesc valuri, iar apa este sărată. Fac o baie răcoritoare, apoi mă plimb pe aleile amenajate pe mal. Aș fi vrut să ies cu o barcă în larg, însă debarcaderul nu este funcțional. În compensație, descopăr o terasă unde mă răcoresc cu o bere locală.

Când ies de la terasă mă intersectez cu un grup de militanți ecologiști care împart pliante. Un cuplu știutor de limbă engleză este dornic de vorbă, o bună ocazie pentru mine de a mai afla câte ceva. Lacul este Rezervație a Biosferei, fiind în rețeaua UNESCO. Biodiversitatea este în pericol ca urmare a pescuitului excesiv, dar și a populării cu două specii agresive, șalăul și păstrăvul curcubeu, acesta din urmă adus de sovietici în anii 1970 din lacul Sevan din Armenia. Oricât ar părea de ciudat, în timp ce în lacul său de baștină păstrăvul curcubeu este în pericol de dispariție, aici o duce foarte bine, dar pune în pericol alte specii endemice deosebit de valoroase, așa cum ar fi, citez din pliantul primit de la militanții ecologiști și propun traducerile care urmează după ce m-am sfătuit cu un pescar vechi, cleanul lui Schmidt (Leuciscus schmidti), cleanul de Issîk-Kul (Leuciscus bergi), marinka (Schizothorax issyk-kuli) și osmanul gol (Gymnodiptychus dybowskii). Am dat și denumirile latinești din prietenie pentru pescarii cu expertiză.

Drept urmare, pentru a mă alătura efortului de oprire a expansiunii păstrăvului curcubeu, seara, la resturant, nu pierd ocazia de a îngurgita tacticos, cu măsură și socoteală, un păstrăv la grătar, acompaniat în masticație de o orchestră care s-a încăpățânat să arate că are repertoriu internațional și ne-a provocat să fredonăm arii cunoscute din Abba și Bryan Adams.

Articole noi

Vezi si alte etichete:

Ultimele articole