4.7 C
Giurgiu
miercuri, decembrie 4, 2024

Înainte de 1 Decembrie la Brașov

Prins din motive pur calendaristice între lipsa...

A fost odată Marakanda

Oricine are un simț minimal al spațiului...

De ce latră câinii în Giurgiu?

Coltul carcotasuluiDe ce latră câinii în Giurgiu?

Facebook-ul ne oferă multe surprize. Despre pericolele kulturismului.

Sebastian Kir (PP Ambrozie, Episcop al Giurgiului): „În sfârșit, iată un material documentat și interesant”.
Materialul justifică invadarea Ucrainei de către Rusia!
„Ucraina are astăzi ceea ce istoria i-a rezervat. Ucraina nu a fost și nici nu va fi (ca și Ungaria) un stat prieten cu România!”

R.U.: „Mulțumim! Ne puteți indica sursa pentru a-l cita?”

Sebastian Kir: „din păcate nu! L-am primit și eu”

Sebastian Kir revine: „Dle R.U. din păcate nu știu sursa; l-am primit și eu.”

Acesta este răspunsul unui doctor în teologie, titlu obținut la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universitășii „Aristotel” din Salonic!

Sebastian Kir, titlul articolului postat: „31 August, ziua Limbii Române!” (de data asta textul are autor, Nicson Bănățanu Bănățanu).

„Există mai multe referiri despre strămoșii Daci și limba română notate de Platon filozof al Greciei antice din perioada elenistă…”

Numai că perioada elenistică ține din 323 î.Hr. până în 31 î.Hr., iar Platon a trăit între 427 î.Hr. și 347 î.Hr. Și despre ce limbă română poate fi vorba în perioada în care a trăit Platon?!

Continuăm: „…iar Homer scria: << Dintre toate popoarele, geții sunt cei mai înțelepți.>>” Care Homer? Aici este vorba despre Herodot, citatul fiind oricum aproximativ.

„Daca aș fi auzit astfel de lucruri la TV și nu le-aș fi citit ca fiind însemnări cu nume de mari învățați, aș fi gândit că sunt doar protoconisme. Presupunând că toate cele mai de sus ar fi protoconisme…”

Care „protoconisme”? Poate protocronisme, de la protos (primul) și chronos (timp).

De final. Pentru a se argumenta că „limba română e un caz de o unicitate fenomenală și fără precedent în lume…” este invocat Emil Cioran. Se uită sau nu se știe că Emil Cioran a refuzat nu numai să mai vorbească limba română, dar a ajuns să și gândească în altă limbă.

Postarea a primit 100 de „îmi place” și „ador”, a fost comentată la superlativ și a beneficiat de 23 de distribuiri.

Articole noi

Vezi si alte etichete:

Ultimele articole