Fii cu noi, nu fi gunoi!

Coltul carcotasuluiFii cu noi, nu fi gunoi!

Gunoiul… The final frontier…. Ce-o fi fost mai întâi, omul sau gunoiul? Existența noastră este strâns legată de cea a gunoiului și viceversa.  Gunoiul ne afectează traiul iar noi ignorăm asta. De prea multe ori îl băgăm sub preș încercând să demonstrăm că nu există; noroc că mirosul îl trădează, putând astfel, dacă nu să îl eliminăm, măcar să îl arătăm cu degetul. De obicei, gunoiul se mișcă sub acțiunea curenților de aer dar există foarte multe cazuri când se deplasează biped. Atunci, el poate deveni și turnător, lingușitor, torționar, îți poate intra în casă, în ochi, pe sub piele sau poate trece granița să te denazifice. Gunoaie poți întâlni peste tot: pe străzi, în trafic, în mijloacele de transport, în parcuri, în partide, în parlament… Gunoiul este precum nenorocirea, nu vine niciodată singur. De regulă, un mare gunoi este întotdeauna însoțit de multe gunoaie mai mici care încearcă să-i facă pe plac. Acestea ar fi nesemnificative dacă cel mare nu ar exista. Așa, trăind în umbra marelui gunoi, cele  mici încep să prindă puteri, ajungând deseori să depășească în dimensiuni marele gunoi sau chiar să îi devoreze. Cercetătorii au observat că un gunoi este, de obicei, înlocuit de un alt gunoi, mai mare, mai frumos ambalat. Totuși, mirosul rămâne neschimbat. De unde și vorba, gunoiu-și schimbă părul dar mirosul ba. Trebuie izolate gunoaiele. Aruncate la pubela de plastic sau la tomberonul istoriei, gunoiul devine inofensiv, așteptând cuminte să fie ridicat și neutralizat, lucru greu de făcut, dată fiind abilitatea acestuia de a se strecura printre noi. De aceea trebuie să nu ne purtăm cu mănuși cu gunoaiele. Fii cu noi, nu fi gunoi!

Recomandari

Vezi si alte etichete:

Cele mai populare articole