Mi-am stins azi-noapte
Abitir,
Toți licării, cu o lopată eficace.
Da,
O păstram în cimitir.
Mi-am luat
Toate luminile-dilemă
În ochi
Și le-am blocat
Cu storuri-anatemă.
M-am cuibărit în întunericul total,
Rugând eternul să mă lase fără dar.
Să pot dormi fără să simt,
Etern
Sau iar și iar.
În absolut de nelumină
Am renăscut a mia oară
Stupid,
Etern, pâlpâind și egoist.
Cerșind iar întuneric și neumbră
Din amulete-ametist
Ucigător de binefaceri.
Un damnat binecuvântat,
Un artist…
Întuneric
