De fiecare dată când am ajuns la Samarkand am vizitat observatorul astronomic construit de Ulug Beg în afara orașului pentru că am simțit că am nevoie să văd acele locuri pentru a da minții mele șansa de a face noi conexiuni și de a înțelege mai bine istoria așa cum o povestim acum. Într-adevăr, Ulug Beg, pe numele întreg Mīrzā Muhammad Tarāghāy bin Shāhrukh, născut în anul 1394 în Zanjan, o provincie din Iranul de azi, și plecat spre stele în anul 1449, pe când se afla la Samarkand, pe actualul teritorui al Uzbekistanului, este un personaj din perspectiva căruia poți ajunge la o imagine istorică îmbunătățită, căci valoarea sa te obligă să ieși din perspectivismul europocentrist. Și asta pentru că Ulug Beg l-a precedat cu un secol pe Tycho Brahe, europeanul care a dus cercetarea astronomică la același nivel la care o ridicase cel dintâi. Așadar, dacă vorbim despre astronomia modernă, despre noile metode empirice și matematice de observare și de măsurare a mișcării corpurilor cerești, planete și stele, atunci cu Ulug Beg trebuie să începem. Am vizitat observatorul său astronomic de două ori tocmai pentru că am vrut să mă lămuresc.
Să fie clar de la bun început, este vorba despre o perioadă în care astronomii nu dispuneau de telescop ca instrument de observare, acesta fiind inventat abia prin secolul al XVII-lea, fapt care incită la o cercetare istorică și epistemologică asupra performanțelor în cercetarea observațională a lumii celeste. Desigur, Tycho Brahe a devenit cel mai bun, în sensul că măsurătorile sale s-au dovedit cele mai precise din tot ce se făcuse până atunci, dar performanța sa, ca în mai toate cazurile, a fost posibilă pentru că au fost precursori, cel mai important fiind acest Ulug Beg despre care vreau să vă povestesc. Și pentru că astronomia nu se poate face fără matematică, este cazul să știm de la început de poveste că Ulug Beg a lucrat cu succes și în domeniile trigonometriei și al geometriei sferice, este suficinet să vezi cum și-a conceput observatorul astronomic ca să îți dai seama că nu era vorba doar de a vedea, ci și de a calcula și de a deduce.
Dar hai să vedem mai întâi cine a fost personajul nostru, să-i dăm o identitate. Ei bine, Ulug Beg a fost nepotul lui Amir Timur, zis și Tamerlan, întemeietor de imperiu, ultimul de sorginte mongoloidă, ceea ce se vede cu ușurință și pe chipul reprezentat statuar după ce antroplogii l-au reconstruit. Este o zonă de interferență în care trăsăturile caucaziene europoide sunt amestecate mai mult sau mai puțin cu acelea mongoloide. Acesta este omul care a dus Imperiul Timurid la apogeul său cultural, o adevărată Renaștere în care poezia, știința și religia se practicau împreună, fără a se concura sau exclude una pe cealaltă.
Samarkandul a devenit al său încă de când era tânăr, cucerit și dăruit lui de războinicul său tată. I-a luat aproape șase ani, din 1424 și până în 1429, să construiască observatorul astronomic, cel mai mare din Asia Centrală, într-o Asie în care astronomia se făcea cât se poate de temeinic. Cert este că el și-a câștigat faima de cel mai bun astronom de observație din secolul al XV-lea și se apreciază că tot ce a urmat după aceea, inclusiv sinteza observațională excepțională realizată de Tycho Brahe, a fost posibil pornind de la rezultatele sale.
Încerc să explic de ce fapta științifică săvârșită de Ulug Beg este atât de importantă. Întrucât telescopul nu fusese încă inventat, astronomii puteau crește precizia observațiilor lor prin creșterea lungimii sextantului, ceea ce Ulug Beg a făcut cu așa- numitul „sextant Fakhri” cu o rază de aproximativ 36 de metri și o separabilitate optică de 180″ (secunde de arc). Astăzi se mai păstrează doar partea inferioară a instrumentului. Cu ajutorul instrumenteleor sale Ulug Beg a catalogat 1018 stele, independent de catalogul lui Ptolemeu, cel care inventariase cu unsprezece mai multe, dar Ulug Beg a identificat și unele greșeli în datele prezentate de Ptolemeu, recalculând pozițiile a 992 de stele fixe. Și ce poate fi mai mult decât consacrarea academică la Oxford? În anul 1665 catalogul său a devenit cunoscut în Europa sub titlul Tabulae Long. ac Lat. Stellarum Fixarum ex Observatione Ulugh Beighi.
Cine vizitează Samarkandul se oprește obligatoriu în Piața Registan, acolo unde se află medresa, adică școala religioasă de tip universitar, construită de Ulug Beg cu câțiva ani înaintea Marelui Observator Astronomic. Abilitățile sale de conducător politic nu au fost însă la fel de puternice precum acelea de cercetător. Ajuns la conducerea Imperiului Timurid, s-a dovedit repede incapabil să-și exercite autoritatea ncesară, însăși familia s-a îndepărtat de el, iar în cele din urmă a fost detronat și asasinat. Omul politic l-a distrus pe omul de știință. Dar numele omului de știință a rămas. Încă din anul 1830 un crater de pe Lună a fost botezat „Ulug Beg”, fixându-l acolo unde-i era locul, în lumea celestă.